Alegerea dintre panouri fotovoltaice și centrale termice nu mai este doar o decizie tehnică – este una financiară, strategică și legată direct de viitorul confortului tău acasă. Într-un context economic instabil, cu prețuri la energie în continuă creștere, tot mai mulți români caută soluții care să le reducă dependența de rețelele clasice și să le ofere predictibilitate în facturi.
Pe de o parte, centrala termică este o alegere clasică, familiară, folosită de zeci de ani. Funcționează pe gaz, lemn, peleți sau electricitate și are un cost inițial relativ redus. Însă vine la pachet cu cheltuieli recurente deloc neglijabile: combustibil, revizii, înlocuiri de piese, și – cel mai important – vulnerabilitate în fața scumpirilor. O centrală pe gaz, de exemplu, poate consuma mii de lei pe an doar pentru a încălzi o locuință medie.
Pe de altă parte, panourile fotovoltaice par, la prima vedere, o investiție mai mare. Dar odată montate, ele încep să „lucreze” pentru tine – transformând lumina solară în energie electrică gratuită, care îți acoperă nu doar consumul casnic, ci și încălzirea (prin pompe de căldură, panouri radiante sau boilere electrice). Mai mult, în 2025 beneficiezi de TVA 0% pentru panouri și componente, iar programele precum Casa Verde acoperă o parte semnificativă din investiție.
Pe termen lung, costul total cu panourile este adesea mai mic decât cel cu centrala. De ce? Pentru că nu mai plătești lună de lună pentru combustibil. Sistemele moderne vin cu garanții de 25–30 de ani, iar economiile lunare pot depăși 500–600 de lei în anumite cazuri.
În acest blog analizăm comparativ cele două opțiuni: costul inițial, cheltuielile anuale, durata de viață, întreținerea și adaptabilitatea la viitor (inclusiv integrarea cu baterii sau stații de încărcare auto). Dacă vrei să iei o decizie inteligentă, nu e suficient să compari prețurile de azi – trebuie să privești către costurile din următorii 10–20 de ani. Iar aici, panourile fotovoltaice încep să câștige teren, nu doar la capitolul ecologie, ci și la bani.
Investiția inițială și costurile de întreținere
Compararea panourilor fotovoltaice cu centralele termice pornește inevitabil de la investiția inițială. De regulă, instalarea unei centrale termice (pe gaz, lemne, peleți sau curent electric) implică costuri cuprinse între 5.000 și 12.000 lei, în funcție de tipul centralei, instalațiile necesare și mãrimea locuinței. Este o investiție relativ accesibilă, ceea ce explică popularitatea soluției.
În schimb, un sistem fotovoltaic de 3-6 kW, potrivit pentru o locuință medie, are un cost inițial de 20.000–40.000 lei. Diferența este semnificativă, însă trebuie analizată în context. Datorită programului "Casa Verde" sau TVA-ului zero din 2025, o parte din investiție este subvenționată, reducând povara financiară de la bun început. Mai mult, unele bănci oferă credite verzi cu dobânzi preferențiale pentru sisteme solare.
La capitolul întreținere, panourile fotovoltaice câștigă detașat. Ele nu au piese mobile, nu necesită revizii frecvente și au o durată de viață de peste 25 de ani. În mod normal, se recomandă o curățare anuală și eventuale verificări ale invertorului, ceea ce implică costuri minime (200–500 lei/an, în funcție de firmă). Comparativ, o centrală termică trebuie verificată anual (100–300 lei), iar piesele pot necesita înlocuire frecventă – ventilatoare, pompe, vane, senzori etc. Dacă vorbim de centrale pe lemne sau peleți, acestea impun și costuri indirecte: spații de depozitare, mână de lucru, murdărie, risc de fum sau scântei.
Pe termen lung, investiția mai mare în panouri se amortizează prin lipsa costurilor lunare. În plus, panourile cresc valoarea proprietății și pot fi mutate sau extinse ușor. În concluzie, dacă analizezi nu doar prețul de pornire, ci și costurile de funcționare pe 10–20 de ani, fotovoltaicele devin mai rentabile în majoritatea cazurilor.
Cât costă instalarea unui sistem fotovoltaic
Costul unui sistem fotovoltaic pentru uz rezidențial variază în funcție de puterea instalată, calitatea componentelor și complexitatea lucrării. În general, pentru o locuință medie, cu un consum lunar de 250–400 kWh, un sistem de 5–6 kW este suficient. Prețul total, cu tot cu montaj, se situează între 20.000 și 30.000 lei, fără a lua în calcul eventualele subvenții sau facilități fiscale.
Suma acoperă panourile solare, invertorul, structura de montaj, cablurile, tablourile electrice și manopera. Este important să alegi echipamente certificate, de la producători recunoscuți, pentru a evita costurile ascunse sau problemele ulterioare. În unele cazuri, se pot adăuga costuri suplimentare pentru optimizatoare de putere, protecții suplimentare sau lucrări pe acoperiș.
Deși pare o investiție mare, trebuie privită ca o cheltuială pe termen lung, care se amortizează în 5–7 ani, în funcție de consum și condițiile de producție. După această perioadă, energia produsă este practic gratuită, timp de 15–20 de ani.
Diferențe între sistemele on-grid, off-grid și hybrid
Sistemele fotovoltaice vin în mai multe variante, iar diferențele de cost sunt influențate de tipul ales:
-
Sistemele on-grid (conectate la rețea) sunt cele mai accesibile, pentru că nu necesită baterii. Energia în exces este livrată în rețea, iar lipsurile sunt acoperite de furnizor. Prețul este mai mic și întreținerea mai simplă.
-
Sistemele off-grid funcționează independent și necesită baterii de stocare, ceea ce crește costul total cu 30–50%. Sunt potrivite pentru zone izolate, dar implică și o mentenanță mai complexă.
-
Sistemele hibride oferă flexibilitate maximă – folosesc rețeaua când este nevoie și au și baterii. Costul este cel mai mare, dar oferă autonomie și siguranță.
Alegerea între ele trebuie făcută în funcție de nevoi, locație și bugetul disponibil.
Costuri de montaj și racordare la rețea
Pe lângă costul echipamentelor, instalarea panourilor fotovoltaice presupune și cheltuieli de montaj și racordare la rețeaua electrică. Montajul efectiv, realizat de o firmă autorizată, costă între 2.000 și 4.000 lei, în funcție de numărul de panouri, tipul acoperișului și accesibilitate.
Racordarea la rețea este gratuită pentru prosumatorii care respectă cerințele legale și depun dosarul complet la operatorul de distribuție. Totuși, pot apărea costuri indirecte: avize, proiecte tehnice, tablouri suplimentare sau lucrări de adaptare a instalației electrice existente. Acestea pot ajunge la câteva sute sau chiar mii de lei.
Este important să colaborezi cu un instalator autorizat ANRE care se ocupă inclusiv de documentație. Astfel, eviți întârzierile și riscul ca proiectul tău să fie respins.
Întreținerea anuală: panouri vs. centrală pe gaz
Un avantaj major al panourilor fotovoltaice este întreținerea minimă. Odată instalate, acestea funcționează autonom, fără componente în mișcare sau consumabile. Curățarea panourilor (1–2 ori pe an) și o verificare tehnică de rutină sunt, în general, suficiente. Costurile anuale se situează în jurul a 100–300 lei dacă apelezi la o firmă specializată, sau pot fi zero dacă faci totul personal.
În schimb, o centrală pe gaz presupune întreținere constantă: revizie anuală obligatorie (aprox. 150–300 lei), schimbarea periodică a pieselor de uzură (ex: electrod aprindere, ventilator, senzor de temperatură) și riscuri suplimentare (pierderi de gaz, depuneri de calcar, blocaje). În medie, costurile anuale pentru întreținere ajung la 300–600 lei, dar pot crește în funcție de vechime.
Pe termen lung, diferența devine semnificativă, mai ales că panourile au o durată de viață de peste 25 de ani, fără costuri majore. Asta în timp ce o centrală termică necesită înlocuire după 10–15 ani.
Facturi lunare, randament și amortizare în timp
Unul dintre cele mai importante criterii de alegere între panouri și centrale împre este factura lunară. Cu o centrală termică, depinzi complet de o rețea de furnizare: gaz, electricitate sau combustibil solid. Orice creștere de preț afectează direct bugetul tău lunar. De exemplu, în timpul iernii, facturile pentru o locuință medie se pot ridica la 600–1.200 lei/lună, doar pentru încălzire și apă caldă.
Panourile fotovoltaice, în schimb, generează energie gratuită din soare. Cu un sistem de 5 kW, bine dimensionat și orientat, poți acoperi integral consumul electric al casei și o parte din cel pentru încălzire, dacă ai un sistem pe curent (ex: pompă de căldură). Factura poate scădea cu până la 90%, ajungând chiar la zero dacă devii prosumator și trimiți în rețea surplusul de energie.
Randamentul este un alt factor decisiv. Panourile moderne au o eficiență tot mai mare, iar invertorul permite urmărirea exactă a producției. Astfel, în fiecare lună știi exact cât ai produs, cât ai consumat și cât ai economisit. Centralele, în schimb, nu au randamente stabile. O centrală veche, pe gaz, poate scădea sub 80% eficiență, ceea ce înseamnă pierderi directe de bani.
Amortizarea este cel mai convingător argument în favoarea panourilor. Dacă investești 25.000 lei într-un sistem solar care ți reduce factura cu 600 lei/lună, amortizarea se face în mai puțin de 4 ani. După această perioadă, tot ce produci este pur profit. La centrale, amortizarea nu există: ba chiar, pe măsură ce se uzează, devin tot mai costisitoare.
Concluzia? Panourile fotovoltaice sunt o soluție sustenabilă și rentabilă, care protejează bugetul lunar și aduce un randament predictibil, spre deosebire de centralele clasice, unde costurile doar cresc.
Factura medie după instalarea panourilor fotovoltaice
După instalarea unui sistem fotovoltaic on-grid, factura medie la energie scade considerabil – în unele cazuri chiar și cu 80–100%, în funcție de puterea sistemului și obiceiurile de consum. Pentru o gospodărie cu un consum lunar de 300–400 kWh, factura poate scădea de la 300–400 lei/lună la sub 50 lei sau chiar zero, în lunile cu producție ridicată.
Această economie se datorează compensării cantitative: energia produsă în timpul zilei, când nu este consumată integral, este injectată în rețea și "recuperată" ulterior, noaptea sau în perioade mai puțin însorite. Chiar și iarna, când producția scade, facturile rămân mult sub media națională.
Chiar dacă prosumatorii plătesc în continuare anumite taxe fixe (abonamente, accize, TVA pe servicii), acestea sunt nesemnificative comparativ cu economiile realizate. Pe parcursul unui an, se pot economisi 3.000–5.000 lei, în funcție de mărimea sistemului și consumul propriu.
Cât economisești lunar în funcție de consum
Economiile lunare obținute variază în funcție de consumul de energie și dimensiunea sistemului fotovoltaic instalat:
-
Pentru un consum de 200–250 kWh/lună, un sistem de 3 kW poate reduce factura de la ~200 lei la 30–40 lei/lună.
-
La un consum mai mare, de 400–500 kWh/lună, un sistem de 5–6 kW poate aduce economii de 300–400 lei/lună.
-
Cei cu consum peste 600 kWh/lună (case mari, pompe de căldură, mașini electrice) pot economisi chiar 500–600 lei/lună, cu un sistem de 8–10 kW.
Practic, cu un sistem bine dimensionat și un consum adaptat producției (folosirea mașinii de spălat, boilerului sau aerului condiționat ziua), panourile pot acoperi aproape integral necesarul energetic lunar. Această reducere constantă se adună, iar în câțiva ani, vorbim de zeci de mii de lei păstrați în buzunarul tău.
Costuri lunare cu centrala termică (gaz, curent, lemne)
Costurile lunare cu o centrală termică variază mult în funcție de sursa de energie folosită și eficiența sistemului:
-
Gaz metan: Este una dintre cele mai comune soluții. În sezonul rece, o casă medie consumă gaze în valoare de 400–600 lei/lună, în timp ce vara costurile scad spre zero. Pe tot anul, media lunară este de aproximativ 200–250 lei.
-
Electricitate: Centralele electrice sunt mai scumpe în exploatare. Un consum de 400–600 kWh doar pentru încălzire poate duce factura la peste 600–800 lei/lună iarna. În medie, costul lunar este de 300–400 lei.
-
Lemne: O alternativă tot mai puțin populară. În funcție de zonă și acces la resursă, încălzirea cu lemne costă 150–250 lei/lună în medie, dar implică efort fizic, spațiu de depozitare și întreținere constantă.
La toate acestea se adaugă mentenanța: verificări anuale, eventuale reparații sau piese schimbate. Comparativ, panourile fotovoltaice nu implică aceste costuri recurente, fiind net superioare din punct de vedere al predictibilității financiare.
În câți ani îți recuperezi investiția în fiecare caz
Recuperarea investiției (amortizarea) este un criteriu esențial în alegerea între panouri și o centrală clasică. Iată comparația:
-
Panouri fotovoltaice: Investiția inițială este mai mare (20.000–30.000 lei), dar costurile lunare aproape dispar. Astfel, dacă economisești 3.500 lei/an, îți recuperezi investiția în 6–8 ani. Apoi ai 15+ ani de energie aproape gratuită.
-
Centrala pe gaz: Cost inițial de 5.000–7.000 lei, dar cu facturi lunare de 200–300 lei în medie. În 10 ani, ajungi să plătești peste 25.000 lei în total, iar centrala va trebui înlocuită.
-
Centrala electrică: Cost mic la început, dar întreținere și facturi mari. În 10 ani, costurile pot depăși 35.000–40.000 lei. Ineficient și scump pe termen lung.
-
Lemne: Investiție relativ mică, dar costuri ascunse (transport, spațiu, efort). Se justifică doar în zone unde lemnul e ieftin și ușor accesibil.
Concluzia? Panourile presupun un efort inițial mai mare, dar oferă cel mai bun randament în timp, fără griji sau dependență de facturi imprevizibile.
Comentarii (0)
Lasă un comentariu